Acasa=Inchisoare

Prizonier...traiesc in tumult si in haos.Soptesc intunericului sa ma desprinda de soarta,stergand orice urma de vina,neputinta sau imperfectiune.Prizonier langa o bruta ce-mi roade neincetat sperantele,imi innegreste gandul,imi tortureaza spiritul,afisandu-si dantura proasta,imbalsamata cu usturoi.
La ferestre bari de fier ai pus,ca lumea de afara sa nu ma ajunga vreodata.M-ai izolat inauntru,oprind caldura din sufletul tau caci consumai energie. Fiecare crapatura prin care se zarea lumina,ai infundat-o cu conceptiile tale despre un viitor mai sigur si prosper financiar.Cartea mea imprumutata ai rupt-o in bucati,zicand ca ma indepartez de dogmele familiei.Asa am ramas fara celelalte carti prin care puteam sa-mi satur sufletul de cunoastere. Mi-ai ranit prietenii,ocarandu-i si strigand in gura mare neajunsurile lor pamantesti.Dreptate ai mereu doar tu,un copil nu poate decide pentru el.

*-Poti sa ma injuri,sa ma jupui prin cuvintele tale ,poti sa-ti exteriorizezi dorinta ta nebuna de a ma lovi,poti sa ma blestemi in cate limbi stii,poti chiar sa ma declari o carpa,poti chiar sa ma renegi...M-am saturat sa-ti sadesc mormantul aflat in mintea mea.Te las sa te scalzi in nebunia ta,iar eu te voi compatimi dintr-un colt.Tu crezi ca totul se rezuma la supravietuire...La ce lanturi grele ai pus pe mine,si eu as crede acelasi lucru. Mi-ai calcat in picioare copilaria,aducandu-mi raiul mai aproape de piele,lovindu-ma...Am crescut doar in ochii mei. Renunta sa crezi ca toti iti vor raul,da-mi voie sa spal numele tau murdar de sange si invata sa ma imbratisezi din nou.*