De ce plangi? Ti-am spus de atatea ori:Gata!
De ce este asa de greu sa calci peste cadavrul actelor tale si sa lasi praful sa acopere regretele?
Interesant...Placa vietii tale este rotita de un vechi aparat de pick-up,fiind fin zgariata de acul rigid,iar tu nu poti suporta ranile.
Cum mereu soarta intoarce situatiile doar ea stie,e irelevant sa ne batem capul cu enigme,paradigme si ineptii.
Inchide ochii...
Lasa-ma sa-ti invadez spatiul.
Sunt doar eu,eul din tine.
Esti palida!Ma gandesc ca pe drumul de la calculator la pat ti-a inghetat sangele.
Ce comic ti se pare,de aceea razi,asa-i? Ranzesti printre lacrimi...
Ciudata esti,ti-ai spus astazi in oglinda.
Ne revenim?
Buna e hartia igenica cand batistute nu sunt...Ok,te mai uiti o data in oglinda,iti cataloghezi ochii ca fiind rosii,apoi somn.
2 comentarii:
si ne place sa inducem lumea in eroare. de-aia cand cineva ne face un compliment legat de rolul nostru, ne bucuram sadic ca am reusit in misiunea noastra de a deveni altcineva.
problema o sa apara atunci cand nu mai stii care parte din viata ta e teatru si care e realitate...
de-aia e bine ca atunci cand te uiti singur in oglinda, sa intrebi persoana care o vezi in reflexie:" ...si spune-mi, azi, cine esti?"
e de pe blogul meu:)
cat de greu poate sa fie...sa renunti la cineva, dupa...la o persoane pentru care te-ai chinuit mult si pentru care ai renuntat la multe lucruri...
Trimiteți un comentariu