joi, 29 octombrie 2009

Combinatii de dragoste si agresiune


A: daca m-as arunca cu pofta la gatul tau?
B: m-as desface la piept
A: si daca te-ar durea?
B: as urla
A: si daca te-ar auzi cineva?te-ar salva...vrei?
B: nu m-ar salva nimeni
A: atunci ai urla in van...te-as putea rani,te-as putea ucide,te-as sfasii cu dintii bucata cu bucata,te-as face sa uiti de tot...in timp ce iti sarut habsan coloana vertebrala,si in drumul meu,fiorii reci o sa-ti ridice firele marunte de pe maini,doar daca...
B:...
A:e mai bine sa nu stii...e mai palpitant... sa nu stii sa nu vezi...decat sa auzi,sa simti...sa ne mintim ca totul depinde de noi,iar daca inchidem ochii poate sa se opreasca lumea sau chiar sa accelereze,nu ar mai conta.Sa risti,sa crezi din nou in sentimentul ce l-ai trait candva demult in trecut,sa adori,sa iubesti,sa-ti impingi limitele.Combinatii de dragoste si agresiune ofer.Hai,sopteste-mi ca ma urasti!
B:Te urasc!!!
A:Imi bate ciudat inima la auzul asprelor tale cuvinte.Ma intriga,ma fac sa te doresc...iti vad pieptul cum se zbate sa mascheze bataile tale.
B:Nu ai dreptul sa te inghesui in bratele mele,nu pot sa imi sacrific din nou inima,pentru ce?!Toate sunteti la fel,ne incredem in voi,iar apoi noi cadem vinovati pentru perioadele de suferinta ce,fara sa vrem, le-am cauzat.
A: :)).Ma amuza mintea ta redusa.Cine a zis ca viata ar trebui sa fie usoara?Asa ne-am plange de plictiseala. Franklin a zis:"Invatam din ceea ce ne face sa suferim". Nu inteleg de ce te temi atata."Dorinta de a iubi nu inseamna iubire.Iubirea inseamna ceea ce determina ea"(M.S.Peck).Muritor ridicol,ridica-ti armura,lasa-ma sa-ti patrund intunericul instalat in suflet.Inca mai poti spera ca vei iubi ca atunci...inaintea celei ce ti-a schimbat toate perceptiile.Da-mi doar mana,mangaie-mi fata,nu vei gasi un semn de amagire,iti voi oferi protectie si caldura de sub pieptul meu.
B:de ce vrei sa ma atragi in mreajele tale?Mila nu ai de un suflet tulburat;am primit prea multe palme in cautarea mea de perfectiune.
A:Pentru ca eu cred in tine.Cred ca te pot face din nou fericit!As vrea sa te vad mereu fericit,zambind,avand ochii limpezi.Accepta-ma si acestea nu vor fi doar promisiuni.

Voi pleca,nu are rost...


In departare se aude un fluier rece.Acelasi tren e gata sa-si impinga rotile flegmatice din nou pe sine,inaintand inspre rutina.Mizerea sa nu poate acoperi anii de uzura,mirosul de urina lovind fiecare compartiment,fiecare individ ce,nenorocind fiind,s-a suit in dansul,platind,convins de disconfortul si vulnerabilitatea la care se expune.
Ajung in fata penibilei masinarii,pe care candva o adoram.Cata emfaza!
Ma uit inca o data indelung in spate,un aer trist,nici urma de tine sau de regretele tale.
Ma urc...nu are rost sa raman aici,unde totul se destrama,ceata incepand sa topeasca linea ferata,distantele,orasul intreg.In scaunul deteriorat imi voi gasi linistea,privindu-mi reflexia in geamurile nesterse,mimand ca ma bucur de noile forme de relief ce le voi intampina in cale.
Trenul suna... Trebuie sa urc,insa nu am putere,ma trag toate in spate,inapoi la tine,calcandu-mi orgoliul,zdrobindu-mi sperantele de reusita intr-un alt oras,alt iubit si o alta viata. Cat as vrea sa ma strigi,sa fugi in fata mea si sa-mi zici "Nu pleca",dar adevarul e ca mai mult rau imi fac aceste ganduri degenerate. Nu are rost sa mai astept,ma urc in tren...de la tine mi-am luat ramas bun. Arunc bagajul plin cu poze si amintiri,impingandu-mi corpul in gramada de metal...Trenul fluiera,anuntandu-si plecarea...
"Nu plecaaaaaaaaaaaaaaa!"...Tresar..E el...

Multitudine de ganduri


Te-as cauta ingrijorat umbland somnambul pe acele drumuri printre a caror crepaturi farame din tine si-au lasat parfumul.Voi strabate in lung si in larg acest oras,inconstient,amagit de realitatea in care ma aflu.
Nu pot scrie despre fericire,e un pacat ce il pot doar trai din cand in cand,si atunci nu reusesc sa imi deschid suficient de mult porii pentru a o lasa sa se instaleze cum se cuvine inauntrul meu.
Ne pierdem in timp,in emotii,in vibratii cu sensuri contrarii,iar in final ajungem de unde am plecat,la acelasi corp gol pe dinauntru,regretand probabil inactiunile si/sau actiunile noastre.
Oricat m-as maturiza inima imi ramane in acelasi stadiu pur,ravnind la inocenta lumii,cautandu-si alinarea in bratele tale uitate de afectiune. Acele brate ce au cuprins atatea trupuri fragede,fara vlaga,ce doar au reusit sa-ti strapunga vicleneste inima-ti stupida. Nu rade!Recunoaste ca toti avem o inima stupida,incapabila sa decida cand e bine sa lase sangele sa pompeze altceva decat oxigen in corpul nostru,incapabila sa dilueze acele momente in care lumea se rupe in mii de bucatele direct sub ochii nostrii inlacrimati.
Povestile cu zane,magi,printi si printese s-au cristalizat in mii de costume de Halloween,dar nici urma de acestea in lumea reala.
Un sirag de pietre de gatul meu atarna,iar greutatea lor ma pune in genunchi,zbier spre cer,caut inca lumina,cu ochii larg deschisi privesc imprejur: iluzii si neimpliniri,inimi zdrobite,zambete sterse,trupuri ranite si ochi fara sclipiri nastem indiferent de anotimp.Ar trebui sa nu mai condamnam pe nimeni pentru trairile noastre,nici macar noi nu suntem vinovati.
Ma zbat sa arat lumii cine sunt,avand mereu incercari zadarnice de zbor,si multe foi rupte cu ganduri si mesaje neterminate,netrimise,ce asteapta sa fie uitate.
As vrea sa uit multe,as vrea sa pot reinvia alte ganduri.Ce neinteleasa ma simt acum!Nici macar eu nu ma inteleg,fire optimista,patetica!
As vrea sa pot da o logica la tot ce simt in momentul acesta,ma gandesc la prea multe;mi se scurge energia,degetele imi sunt reci,scriu aberatii,traiesc in delir,visez ca traiesc altfel,ma agit cu un scop sa ma sting sub presiunea gandurilor ce ma seaca.Camuflez sentimente,cautari in van,stupide drumuri...
Opreste-ma !

miercuri, 21 octombrie 2009

Viata,sinusoida in plan 3D


Prea multe intrebari ne seaca intelectul zi de zi.Noaptea ne framantam sa gasim solutii la ceea ce a fost sau ceea ce va veni maine,poimaine si chiar peste un deceniu. Incercam sa ne punem viata in ordine,astfel indosariam amintirile pe categorii : placute si neplacute,in ordine alfabetica,cronologic,numerotandu-le I,alin1.,2,3,...,II,III s.a.m.d. apoi le punem la pastrare,rasfoindu-le doar atunci cand gasim momentul oportun dezgroparii lor.Unele le pierdem,fiind acte de o importanta mai redusa,incat detaliul poate fi radiat din sistemul nostru complex.
Pasim prin viata,ne plangem mereu cand ajungem mult prea jos... viata nu e o linie dreapta,nici un drum lung ocolitor de la tel,e doar ceea ce este.
Eu ma gandeam ca e o sinusoida,care nu este intotdeauna in acelasi plan, nu are intotdeauna aceeasi dimensiune.Toti avem sentimentul ca urcam si coboram,dar ambele actiuni pentru fiecare individ in parte are o alta modalitate de derulare.
Adevarul e ca multi au incercat sa o defineasca,poate sa ajute umanitatea indemnandu-o la acceptare,multe definitii chiar ridicole,dar plauzibile.De ce sa ne pierdem vremea incercand sa o definim inloc sa o traim?
Viata ne irita,ne gadila receptorii ca sa evoluam,sa iesim din stagnarea obositoare.
Totusi adaug cateva din cugetarile ce mi-au atras atentia:
* Viata e scurta, de aceea este si scumpa. Pretul vietii a aparut de la putinatatea ei.
*Viata-i o gluma foarte serioasa.
*Viata cu adevarat traita este in trecut sau in viitor - prezentul este un interludiu... un straniu interludiu in care recurgem la trecut sau viitor ca sa ne slujeasca drept marturie ca traim.
*Viata este un singur drum in spatele nostru, dar o multime inaintea noastra.
*Viata este o consumatie - unii consuma, altii se consuma.
*Viata este o ciudata comedie care amesteca impreuna si dureri si bucurii, punand lacrimi langa zambet, punand zambet langa plans.
*Privesc viata precum un pasager important de pe Titanic: s-ar putea sa nu ajung la destinatie, dar macar merg la clasa intai.
*Viata noastra este rezultatul alegerilor pe care le facem, a da vina pe cei din jur, pe mediu, pe ceilalti factori, inseamna a da acestor lucruri puterea de a ne controla.
Sunt sute de cugetari,pentru ca sunt tot pe atatea puncte diferite de vedere,poate si mai multe dar multi nu le-au lansat in lume.
Maine va iesi soarele,chiar daca va fi printre nori,poimaine va iesi splendid pe bolta cereasca incalzind pamantul,iar raspoimaine se va intuneca iar.Nu ma tem...pot sa cred ca sunt acum un om mare.
Noi trebuie sa dam piept cu viata nu altcineva,iar daca acel individ ne "apara",va cauza linsarea singurei noastre sanse de a trai intens, simplu, complicat, altfel, oricum.

marți, 13 octombrie 2009

Dear diary...


Astazi am murdarit astfaltul cu creta.M-a obligat mama sa-mi gasesc o ocupatie,ca sa n-o mai deranjez de la faurirea celui mai mare goblen al sau.N-am apucat sa vad decat foi cu semne,perforate de ac.
In fata blocului era pustiu.Trecuse ceva timp de cand m-a lovit baiatul vecinului cu piatra in ochi.Voiam sa-i spun ca l-am iertat,ca vreau sa ne jucam Matopant.
"Probabil e inca pedepsit."
Din trusa mea de creta lipsesc cateva culori.Le-am consumat saptamana trecuta la concurs.Oare ti-am zis draga jurnalule ca am luat locul 1? Cu cata fericire am muscat din ciocolata premiu.
Astazi ...am sa-mi desenez familia.
Pe mama la bucatarie.Ador cand imi gateste.Face cea mai buna mancare,iar prajiturile...prajiturile sunt formidabile.Nu am curaj totusi sa-i spun in fata ca o iubesc.
Pe tata am sa-l desenez lucrand la masina,caci mereu el lucreaza,ba afara in gradina,ba in pivnita mesterind piese,ba la servici.Am mesterit si eu ceva saptamana trecuta.Am luat o bucata de lemn si am pilit-o pana a iesit o sculptura in miniatura,dar nu ma intreba ce simbolizeaza.
Pe sora mea am s-o desenez dansand. Mereu danseaza cu muzica la maxim.Eu stau pe scaun si o privesc cu invidie,in timp ce ea isi flutura haotic bratele,indemnandu-ma sa ma alatur ei.Mi-e rusine sa dansez in fata ei! Dar in schimb anul trecut,cand aveam 10 ani,caci acum am 11 si sunt mare,am inregistrat o caseta.Voiam sa le facem un cadou special parintilor de Craciun.Am inregistrat 22 de colinde,de la 22 la 1 noaptea.N-am sa arunc niciodata caseta,mai ales ca la sfarsit se aude rasetul meu de copil de 10 ani.
Apoi pe mine,alaturi de calculator.Da,am calculator!Desi l-am stricat pana acum de 5 ori.Dar n-am vrut!Oricum o sa incerc sa-l mai las din cand in cand,dar imi place ca ma joc "Lion King"si"Capetown".
Chiar daca mai mereu sunt capra neagra a familiei si fac numai prosti,nu-mi aranjez hainele pe scaun,stau mult la tv si calculator,nu dorm de amiaza,sparg oglinzi,imi epilez mustata cu scotch sau vin acasa batuta si lovita(oricum mama o singura data am venit cu capul spart),cand am sa cresc mare am sa-mi aduc mereu aminte de lucrurile acestea... si am sa devin doctorita,pentru ca imi place sa am grija de oameni.